Comisia Europeană a publicat luni orientări pentru închiderea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) – elementul central al programului NextGenerationEU, în valoare de 723,8 miliarde de euro.
Aceste orientări le oferă statelor membre îndrumări suplimentare de ordin tehnic cu privire la gestionarea operațională a cererilor finale de plată, având în vedere termenele aplicabile. De asemenea, ele se referă și la gestionarea cazurilor în care jaloanele și țintele nu au fost atinse în mod satisfăcător sau în care pot apărea inversări – atunci când se consideră că un jalon sau o țintă a fost inițial atins(ă), dar se constată ulterior că nu este așa – în faza finală a MRR, potrivit unui comunicat CE.
În plus, orientările oferă explicații detaliate cu privire la anumite obligații pentru perioada de după 2026, inclusiv cu privire la raportare, monitorizare, control, audit și păstrarea datelor, pentru a se asigura protecția continuă a intereselor financiare ale UE.
Deși faza de finanțare a MRR se va încheia în 2026, statele membre trebuie să mențină o supraveghere solidă pentru a asigura responsabilitatea și respectarea normelor financiare ale UE.
Mecanismul de redresare și reziliență a fost instituit în 2021 pentru a consolida redresarea economică a UE în urma pandemiei de COVID-19 și pentru a îmbunătăți reziliența, creșterea economică și competitivitatea statelor membre pe termen lung.
Accesul la finanțarea din MRR este condiționat de punerea în aplicare de către statele membre a reformelor și a investițiilor convenite în planurile lor de redresare și reziliență.
Termenul final pentru îndeplinirea jaloanelor și a țintelor este 31 august 2026, astfel cum se prevede în Regulamentul privind MRR, în conformitate cu Instrumentul de redresare al Uniunii Europene și cu Decizia privind resursele proprii.
Statele membre trebuie să depună cererile finale de plată până în luna septembrie 2026, iar toate plățile efectuate de Comisie trebuie executate până la 31 decembrie 2026.
Unde se află România?
România a recuperat aproape 351 milioane de euro din sumele inițial suspendate aferente cererii de plată nr. 3 din PNRR, însă pierde circa 459 milioane de euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți, a anunțat vineri, pe Facebook, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
“Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară, evaluarea Comisiei Europene privind cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii.Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a scris Dragoș Pîslaru.
