Bugetul de stat pentru anul 2025 a fost prezentat miercuri în cadrul dezbaterii plenare a Camerei Deputaților și Senatului. Atmosfera, ca în ultimii ani, este destul de agitată.
UPDATE
Primul ministru Marcel Ciolacu a început prezentarea bugetului în mijlocul unui protest din partea parlamentarilor USR, care i-au cerut demisia în contextul scandalului Nordis. Premierul a sugerat că poate lua o pauză pentru ca USR-iștii să se exprime, dar nu a făcut acest lucru.
De asemenea, reprezentanții AUR au venit cu pancarte pe care era ilustrat un avion și mesajul “Demisia, Marcel Ciolacu! Pa! Pa!”, precum și mesajul “Nordis”, alături de o busolă.
Declarațiile lui Ciolacu:
Există două critici principale cu privire la acest buget – ambele, paradoxal, fiind diametral opuse una față de cealaltă. Unii susțin că este un buget auster, în timp ce alții afirmă că, dimpotrivă, este unul optimist și că statul cheltuie prea mult. Austeritatea a reprezentat măsurile din 2010: tăieri de salarii pentru bugetari și pensii, creșterea TVA-ului și împrumuturi de la FMI. Noi nu intervenim asupra veniturilor românilor aflate în plată. Nici în privința pensiilor, unde anul trecut a avut loc o creștere medie de 40%, nici în ceea ce privește salariile, unde creșterea anuală a fost aproape de 25%.
Nu vom crește TVA-ul, deoarece asta ar afecta nivelul de trai al populației, în special pe cel al celor cu venituri mici. Nu avem nevoie de banii FMI, ne bazăm pe fonduri europene și pe bani din PNRR! Astfel, în acest buget am alocat cele mai mari resurse din finanțări europene de la aderarea noastră la UE. Avem disponibilitate de peste 17,5 miliarde de euro în acest an și voi impune o presiune enormă asupra fiecărui ministru și autoritate publică pentru a utiliza acești bani până la ultimul cent! Nu poate fi vorba de austeritate când am crescut investițiile la 150 de miliarde de lei pe an – așa am structurat acest buget.
Am alocat măsuri financiare suplimentare pentru toate domeniile în care românii așteaptă sprijin din partea statului. Avem cu 35% mai multe fonduri pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate și cu 10% în plus pentru modernizarea educației. Acești bani sunt, în special, resurse care sprijină companiile românești din construcții, furnizorii de servicii și echipamente, precum și firmele locale de IT. Așadar, ajung în inima economiei.
Discutăm despre sprijinul dezvoltării locale cu peste 27 miliarde lei. Finanțăm mari proiecte de investiții în comunitățile țării, nu ajutăm doar primarii, ci îmbunătățim viața a sute de mii de cetățeni prin asfaltarea drumurilor și conectarea la utilități. Proiectele sunt realizate de sute și mii de firme locale, de toate dimensiunile, din regiunile respective. Aceste fonduri sunt esențiale pentru sustenabilitatea antreprenoriatului din România. Nu putem vorbi despre austeritate, atâta timp cât nu am suspendat niciunul dintre schemele de ajutor de stat care susțin companiile românești.
De la IMM Plus până la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard de euro. De la ajutoare pentru investiții regionale la stimularea investițiilor mari în România. De la fonduri pentru materiale de construcții și până la InvestAlim pentru investiții în procesarea materiei prime agricole și alimentelor. Toate sunt bugetate, oferind miliarde de euro anual pentru sprijinirea a peste 11.500 de firme românești prin granturi, suportarea dobânzilor și comisioanelor ori oferirea de garanții.
În ceea ce privește critica conform căreia bugetul este prea generos cu cheltuielile, am auzit un antreprenor cunoscut spunând că bugetul țării ar trebui să fie similar cu cel al unei companii, fără costuri mai mari decât veniturile. Asta implică că un deficit bugetar este o problemă. Această viziune este extrem de simplistă, ignorantă față de realitățile țării și de contextul economic în care ne aflăm.
Nu există stat european modern care să nu fi realizat progrese semnificative, printre care și deficite bugetare. Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia și alte națiuni europene au cheltuit masiv – nu doar din fonduri europene. Comparând gradul de îndatorare publică cu al României, constatăm că suntem la jumătate din media acestora! Anii 2025 și 2026 sunt esențiali pentru dezvoltarea noastră, ceea ce este recunoscut și de partenerii de la Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am obținut o oportunitate unică de a ne dezvolta timp de 7 ani și intenționez să o valorific la maximum, side respectând angajamentul nostru de reducere a deficitului bugetar la 7% din PIB. Investim prea mult pentru a crește și proteja veniturile românilor – aceasta este o altă critică constantă adusă bugetului.
Cei care formulează aceste acuzații ignoră un aspect fundamental. Fără acest efort major de convergență economică cu Uniunea Europeană în privința veniturilor și a puterii de cumpărare în ultimii ani, am fi avut nu un deficit de forță de muncă în economie, ci am fi fost lipsiți de forță de muncă! Numai prin creșterea constantă a salariului minim am reușit să urcăm venitul mediu lunar în România peste pragul de 1.000 de euro net! Acest lucru a condus la o creștere constantă a numărului de angajați, inclusiv la întoarcerea românilor care au lucrat ani în străinătate – cu toate că, încă suntem departe de necesarul economiei.
Așadar, aceste critici reflectă extremele în discuția despre acest buget. Un aspect care sintetizează cel mai bine situația actuală este plafonarea prețurilor la energie și gaze. Suntem criticați simultan că am cheltuit prea mult pe această plafonare și trebuie să ne oprim rapid, dar și că, dacă nu continuăm, va fi haos pe piața energetică.
Stimați colegi, noi am optat pentru o abordare echilibrată și prudentă, dezvoltând un buget care propune și o reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului. Am demarat deja un proces de restructurare a aparatului bugetar, atât în ceea ce privește numărul de posturi, cât și prin comasarea instituțiilor bugetare. Pregătim o reglementare unitară pentru a preveni abuzurile legate de prime, bonusuri sau pensii exagerate încasate de conducătorii companiilor de stat. Nu poți obține rezultate notabile fără a avea un sistem de recompense just! Voi insista asupra reducerii deficitului bugetar la 7% din PIB.
De aceea, solicit tuturor angajaților statului să cheltuie eficient fiecare leu din buget. Cer ministrului Finanțelor să monitorizeze cu strictețe fiecare cheltuială, iar ANAF să colecteze toate veniturile bugetare, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale. Toți ne dorim o „Țară ca afară”. Totuși, cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media UE, nu putem atinge acest obiectiv. Venituri mici implică cheltuieli reduse.
Suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget își propune exact asta. Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent. Prudența caracterizează activitatea ministrului Tánczos Barna, care a stabilit principii corecte, cum ar fi fondul de solidaritate național, ce echilibrează finanțările între județe, atenuând dezechilibrele regionale. De asemenea, propune, în mod just, alocări pentru administrația locală, bazându-se pe date mai realiste din ultimul recensământ, și nu pe statistici anterioare. Aceasta este o schimbare fundamentală care prefațează și demararea reformei administrative-teritoriale.
În concluzie, avem toate motivele să dorim continuarea dezvoltării țării, dar trebuie să fim prudenți și deciși în privința reducerii deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene iau măsuri pentru a-și reduce deficitele, la fel ca și noi, deoarece incertitudinea economică crește pe întreg continentul. Continuitatea conflictului din Ucraina are un efect negativ asupra întregii Europe. Țările europene care absorb 70% din exporturile noastre se confruntă cu recesiune sau cu creșteri modeste. Cele mai recente date de la Eurostat arată că Germania, Austria și Estonia au experimentat al doilea an de recesiune. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au intrat pe scădere.
Noi am reușit să menținem economia pe un curs pozitiv și avem această oportunitate în continuare. Nu avem alte soluții decât să ne organizăm în mod eficient și să ne dezvoltăm prin investiții masive. Aceste investiții generează un efect multiplicator în economie, atrăgând inclusiv mai multe sume la buget.
Recent, m-am întâlnit cu finanțatori internaționali importanți ai României, precum Banca Mondială și fonduri mari de investiții americane. Ironia este că aceștia au o opinie mai bună despre potențialul țării noastre decât mulți dintre români. Recent, șeful FMI pentru regiunea Europei Centrale și de Est a afirmat, la Viena, că România se aseamănă cu Coreea de Sud de acum 15 ani, din perspectiva evoluției economice. Adevărul este că în ultimele 10-15 ani am reușit, cu mari eforturi, să obținem o poziție economică mai bună decât în toată istoria modernă a țării.
Pe piață există bani, depozitele bancare sunt mai mari decât creditele și am ajuns în situația în care mulți antreprenori români dispun de resurse financiare semnificative, pe care acum le utilizează pentru a se extinde internațional.
Sunt o economie deschisă, de tip occidental, cu acces la fluxurile financiare și de capital, putem circula liber în toată lumea. Acest buget este conceput pentru a ajuta România să avanseze pe calea dezvoltării. De aceea, votul pe bugetul pentru 2025 reprezintă modul cel mai responsabil de a demonstra că am învățat ceva esențial: să nu mai abandonăm tot ce am construit cu dificultate.
+++
Conform programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci trebuie să prezinte rapoartele pentru proiectul legii bugetului de stat și al legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025.
Ulterior, Birourile permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, vor stabili timpul de dezbatere în plen pentru buget.
Plenul reunit este programat pentru dezbaterea bugetului în jurul orei 14:00.
Proiectul de buget pe 2025 a fost aprobat pe 1 februarie de Guvern.