Bugetul de stat pentru 2025 a fost discutat miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Ca în fiecare an, după o sesiune de 7 ore de dezbateri, în care atmosfera a fost agitată, parlamentarii s-au reunit după ora 22:00 pentru a vota.
UPDATE
Proiectul legii bugetului și proiectul legii asigurărilor de stat pentru 2025 au fost adoptate cu 255 de voturi “pentru” și 192 “contra”.
Aceste două legi urmează să fie trimise spre promulgare la președinte.
+++
Plenul Parlamentului a finalizat dezbaterile asupra articolelor și anexelor referitoare la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.
În urma discuțiilor în comisiile de buget, s-au realizat aproximativ 60 de modificări față de forma inițială prezentată de Guvern, iar acestea au fost aprobate de plen. Modificările includ ajustări de formă, rectificări și alocări suplimentare, dintre care 34 de amendamente sunt destinate Secretariatului de Stat pentru Culte, având ca scop sprijinul personalului clerical și renovările, reparațiile sau construcția de biserici, conform Agerpres.
Printr-un amendament, a fost eliminată alocarea a 700.000 lei, care fusese prevăzută în bugetul Curții Constituționale pentru decontarea medicamentelor angajaților instituției și foștilor judecători în retragere.
Un alt amendament adoptat prevede alocarea a 35.125.000 lei pentru lucrările de intervenție asupra clădirilor și instalațiilor în care activează Institutul Clinic Fundeni.
+++
Prezentarea bugetului de către premierul Marcel Ciolacu a început cu proteste din partea parlamentarilor USR, care i-au cerut demisia în contextul scandalului Nordis. Premierul le-a spus că poate lua o pauză pentru ca USR-iștii să se exprime, dar nu a făcut acest lucru.
Reprezentanții AUR au venit la rândul lor cu pancarte pe care se afla un avion și mesajul “Demisia, Marcel Ciolacu! Pa! Pa!”, alături de o busolă și inscripția “Nordis”.
Declarațiile lui Ciolacu:
Sunt două mari critici la adresa acestui buget – în mod paradoxal, ele fiind complet opuse una față de cealaltă. Unii spun că bugetul este auster, în timp ce alții susțin că, dimpotrivă, este optimist și că statul cheltuie prea mult. Austeritatea înseamnă ceea ce s-a întâmplat în 2010: tăieri de salarii și pensii, creșterea TVA-ului și împrumuturi de la FMI. Noi nu atingem veniturile românilor aflate în plată. Nici la pensii, unde anul trecut a fost o creștere medie de 40%, nici la salarii, care au crescut anual cu aproape 25%.
Nu vom crește TVA, deoarece acest lucru ar afecta nivelul de trai al populației, în special al celor cu venituri mici. De asemenea, nu avem nevoie de bani de la FMI, folosim fonduri europene și bani din PNRR! Astfel, avem în acest buget cea mai mare alocare de resurse din finanțări europene de la aderarea noastră. Avem la dispoziție în acest an peste 17,5 miliarde euro și voi exercita o presiune uriașă asupra fiecărui ministru și autoritate publică pentru a cheltui acești bani până la ultimul cent! Nu se poate vorbi de austeritate când majorezi investițiile la 150 de miliarde de lei pe an – și aceasta este realizarea acestui buget.
Am alocat fonduri suplimentare în toate domeniile unde așteptările românilor sunt ridicate. Avem cu 35% mai mult pentru spitale și servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcția de autostrăzi și căi ferate și cu 10% mai mult pentru modernizarea educației. Acești bani se vor regăsi, în special, în resurse destinate firmelor de construcții românești, furnizorilor de servicii și echipamente, și companiilor locale de IT. Adică, ajung în inima economiei.
Nu se poate vorbi de austeritate când sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei. Când finanțăm programele majore de investiții în comunitățile țării, nu ajutăm primarii, ci îmbunătățim viața a sute de mii de locuitori prin drumuri asfaltate și racordare la alimentarea cu apă și gaze. Aceste proiecte sunt realizate de sute și mii de firme locale, de toate dimensiunile, din regiunile respective. Fondurile sunt vitale pentru întregul mediu antreprenorial din România. Și nu se poate vorbi de austeritate când nu am suspendat nicio schemă de ajutor de stat pentru companiile românești.
De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard euro. De la schema de ajutor de stat pentru investiții regionale la cea pentru stimularea investițiilor mari în România. De la Construct Plus, pentru materiale de construcții, până la InvestAlim pentru investiții în fabrici de procesare a materiilor prime agricole și alimente. Toate acestea beneficiază de bugete anuale de miliarde de euro, sprijinind astfel peste 11.500 de firme românești prin granturi, suportarea unor dobânzi și comisioane sau oferirea de garanții.
Referitor la cealaltă critică – că bugetul generează cheltuieli excessive. Am auzit păreri că bugetul țării ar trebui să reflecte un buget de firmă, fără costuri mai mari decât veniturile. Asta înseamnă că un deficit bugetar ar fi un lucru negativ. Este o abordare simplistă, care nu tine cont de realitățile și contextul economic în care se află România.
Nu există stat european modern care să nu fi crescut, precum noi, prin deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franța, Portugalia, Belgia sau Grecia, printre altele, au cheltuit masiv, și nu doar din fonduri europene. Comparând gradul lor de îndatorare publică cu al României, suntem la jumătate din proporția lor! Iar anii 2025 și 2026 se preconizează a fi ani de vârf pentru dezvoltarea noastră – acesta este adevărul recunoscut de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am obținut o fereastră uriașă de timp pentru a ne dezvolta țara, 7 ani, și intenționez să o valorific la maximum, în același timp respectând angajamentele asumate de a reduce deficitul la 7% din PIB. Cheltuim foarte mult pentru a sprijini creșterea sau protejarea veniturilor românilor – aceasta este o altă critică frecventă la adresa bugetului.
Cei care fac astfel de afirmații uită însă un lucru esențial. Fără a forța acest efort major de convergență economică a României cu standardele europene privind veniturile și puterea de cumpărare, în ultimi ani am fi avut nu o criză a forței de muncă în economie, ci pur și simplu nu am fi avut deloc forță de muncă! Doar prin creșterea constantă a salariului minim am reușit să determinăm media câștigului salarial din România să depășească 1.000 de euro net lunar! Aceasta a permis creșterea constantă a numărului de angajați, inclusiv a românilor reveniți după ani de muncă în străinătate – deși numărul acestora este încă mult sub necesarul economiei.
Acestea sunt, așadar, extremele care critică acest buget. Un exemplu relevant în acest context este plafonarea prețurilor la energie și gaze. Suntem criticați simultan fie pentru cheltuirea excesivă cu această plafonare, fie pentru faptul că, în absența acesteia, facturile energetice ar fi uriașe.
Stimați colegi, noi am ales o abordare echilibrată și prudentă, construind un buget de dezvoltare, care include și reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului. Am început deja o restructurare a aparatului bugetar, atât în privința numărului de posturi, cât și prin comasarea unor instituții bugetare! În acest sens, pregătim o reglementare unitară care să prevină situațiile inadecvate cu prime, bonusuri sau chiar cu multiple pensii primite nejustificat de șefii companiilor de stat! Nu se poate să nu ai performanțe clare și să beneficiezi de bonusuri. Voi insista asupra reducerii deficitului bugetar la 7% din PIB.
Așadar, solicit tuturor angajaților statului să gestioneze eficient fiecare leu din buget. Îi cer Ministrului Finanțelor să monitorizeze toate cheltuielile cu strictețe, iar prin ANAF să se asigure că toate veniturile bugetare sunt colectate, inclusiv prin diminuarea evaziunii fiscale. Toți ne dorim o „Țară ca afară”. Dar cu venituri la buget cu 12% din PIB sub media Uniunii Europene, acest obiectiv este imposibil. Venituri mici înseamnă cheltuieli mici.
Suntem într-un cerc vicios din care trebuie să ieșim, iar acest buget își propune exact acest lucru. Este un buget nu optimist, ci mai degrabă prudent. Căci prudența este ceea ce îl definește pe ministrul Tánczos Barna. Este un om care a impus principii corecte, precum fondul de solidaritate național, care echilibrează finanțările între județe și atenuează dezechilibrele regionale. De asemenea, propune alocări pentru administrația locală bazate pe date mai apropiate de realitate, adică cele din ultimul recensământ, nu pe datele din statistică. Aceasta este o schimbare fundamentală și prefațează demararea unei alte mari priorități a guvernării, reforma administrativ-teritorială.
În concluzie, avem motive să ne dorim să ne dezvoltăm țara, dar trebuie să fim prudenți și foarte hotărâți în reducerea deficitului bugetar. Cel puțin 12 țări europene adoptă măsuri de reducere a deficitelor, la fel ca și noi, pentru că incertitudinea economică este în creștere la nivel global. Continuarea conflictului din Ucraina generează efecte negative în întreaga Europă. Țările europene în care exportăm 70% din total sunt în recesiune sau cu creșteri slabe. Ultimele date Eurostat arată că Germania, Austria și Estonia au avut al doilea an consecutiv de scădere economică. În ultimul trimestru din 2024, Zona Euro a stagnat, iar Franța și Irlanda au avut rezultate negative.
Noi am reușit să menținem economia pe un traseu pozitiv și avem oportunitatea de a continua în această direcție. Singura soluție este să ne facem ordine în propria ogradă și să ne dezvoltăm prin investiții masive. Aceste investiții generează un efect de multiplicare economică, inclusiv mai multe venituri în buget.
Zilele trecute, am avut întâlniri cu finanțatori internaționali importanți pentru România, precum Banca Mondială și mari fonduri de investiții americane. Este interesant de menționat că aceștia au o părere mai favorabilă despre potențialul țării noastre decât mulți dintre români. Recent, chiar șeful FMI pentru regiunea Europei Centrale și de Est a afirmat, la Viena, că România se aseamănă cu Coreea de Sud din urmă cu 15 ani din punct de vedere economic. De fapt, în ultimii 10-15 ani, am reușit, cu mari eforturi, să ne îmbunătățim considerabil poziția economică, comparativ cu întreaga noastră istorie modernă.
În piață sunt bani, depozitele bancare sunt mai mari decât creditele, și am ajuns în situația în care mulți antreprenori români dispun de resurse financiare semnificative, pe care acum le utilizează pentru expansiunea afacerilor în străinătate.
Suntem o economie deschisă, de tip occidental, având acces la fluxurile financiare și de capital, putem circula liber în această lume. Acest buget este făcut pentru a ajuta România să își continue drumul spre dezvoltare. De aceea, votarea bugetului pentru 2025 reprezintă cea mai responsabilă alegere prin care putem demonstra că am învățat ceva esențial: să nu mai risipim ceea ce am construit cu atâta trudă.
+++
Conform programului aprobat de conducerea Parlamentului, până la ora 13:00, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci trebuie să submită rapoartele referitoare la proiectul legii bugetului de stat și la proiectul legii bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2025.
Ulterior, Birourile permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, vor stabili timpul de dezbatere în plen pentru buget.
În jurul orei 14:00 este programată dezbaterea în plen pentru buget.
Proiectul de buget pentru 2025 a fost aprobat de Guvern pe 1 februarie.