Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că nu ar trebui să abandonăm centralele pe cărbune fără a avea alternative viabile, subliniind că, pe termen lung, soluția ar trebui să conste în centrale nucleare.
“România și Europa au nevoie de energie sigură, accesibilă și verde, în această ordine de priorități. Tranziția trebuie să continue, dar într-un mod inteligent, fără a compromite securitatea sau bunăstarea cetățenilor. Nu e înțelept să adoptăm o terapie de șoc, deoarece riscă să afecteze grav economia europeană, care se confruntă deja cu provocări. Aceasta a fost poziția mea și în primul mandat ca ministru al energiei și va rămâne așa și în acest mandat. Mă surprinde că unii consideră că mesajele mele despre
Ministrul remarcă faptul că “aceste realități sunt din ce în ce mai recunoscute în Europa”.
“Ieri, Donald Tusk a propus o campanie amplă de dereglementare la nivelul Uniunii Europene, subliniind necesitatea reducerii prețurilor la energie pentru a spori competitivitatea companiilor europene pe piețele globale. Nu are sens să protejăm mediul dacă ne îndreptăm spre un colaps economic. De asemenea, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a subliniat, recent, la Davos, aceeași nevoie de scădere a prețurilor la energie pentru a permite economiei europene să facă față concurenței internaționale, care devine din ce în ce mai acerbă”, a adăugat el.
Conform lui Burduja, cheia unei tranziții reușite este următoarea:
1. Producție de energie sigură și ieftină. Nu trebuie să renunțăm la centralele pe cărbune până nu avem alternative — pe termen scurt și mediu, centrale pe gaz; pe termen lung, centrale nucleare.
2. Investiții în stocare, pentru a putea utiliza energia verde și când nu există soare sau vânt.
3. Investiții în rețele, pentru a avea o piață europeană cu adevărat integrată și funcțională, capabilă să integreze mai mulți producători de energie verde (inclusiv prosumatori).
4. Utilizarea echipamentelor fabricate în România și Europa, nu subvenționarea producției din alte colțuri ale lumii cu fonduri europene.
“Noi deja facem ceea ce trebuie pentru a deveni nu doar un producător de energie, ci și de echipamente moderne, astfel încât să nu mai fim dependenți de alții. Am semnat șapte contracte de finanțare, cu o valoare totală de aproximativ 169 milioane EUR, pentru a sprijini capacități de peste 5 GW. Acestea vizează producția de componente pentru bateriile de stocare, producția de baterii de stocare și producția de panouri fotovoltaice și componentele lor. Made in România. În vreme ce Uniunea Europeană se grăbește să devină lider mondial în decarbonizare prin Green Deal, realitatea economică globală sugerează că acest model ar putea conduce la pierderea competitivității și relevanței economice. 80% din lanțul de aprovizionare pentru panouri fotovoltaice este controlat de China, iar Europa subvenționează instalarea acestora, în loc să investească în fabricarea locală, cu toate riscurile de securitate energetică”, a continuat Sebastian Burduja.
De asemenea, el subliniază că prețurile ridicate la energie reprezintă o altă povară autoimpusă.
“Certificatul de emisii CO2 și mecanismul prețului marginal dublează artificial prețurile energiei, făcând industriile noastre necompetitive. În timp ce prețurile energiei în UE sunt de trei ori mai mari decât în SUA sau China, fabricile europene se închid sau se relocă în alte regiuni. Aceasta nu este doar un semnal de alarmă, ci o tragedie economică în desfășurare. La nivel global, Europa pierde teren într-un mod alarmant. În anul 2000, PIB-ul UE reprezenta aproximativ 34% din PIB-ul global. Astăzi, contribuția a scăzut sub 15%, iar acest declin continuă. Nicio companie europeană nu se mai află în top 20 la nivel mondial după capitalizarea de piață, iar investițiile în cercetare sunt mult sub cele din SUA sau China. Google, de exemplu, investește mai mult în cercetare decât toate armatele Europei la un loc”, a mai notat ministrul Burduja.
Ministrul consideră că “România are însă oportunitatea de a demonstra că există o alternativă”, având resurse de gaze naturale, hidrocentrale care așteaptă finalizare, proiecte nucleare în parteneriat cu aliați strategici și potențialul de a deveni un lider regional în producția de energie verde (al doilea cel mai mare potențial din UE, după Spania).
“Tot ce ne trebuie este voință politică și decizii curajoase care să prioritizeze bunăstarea cetățenilor. Europa trebuie să înțeleagă că prosperitatea economică și inovația nu provin din reglementări excesive sau din politici care subvenționează economiile altora. Avem nevoie de o economie bazată pe producția locală, locuri de muncă bine plătite și sprijinirea industriei autohtone. Este momentul ca întreaga Europă să își redefinească prioritățile și să opteze pentru un ‘Smart Deal’ care să ne readucă pe harta economică globală. Împreună, înainte, pentru români, România și o Europă competitivă”, a conchis el.
Cu două zile înainte, același Burduja afirma că “politicile de înverzire ale Uniunii Europene, deși bine intenționate, riscă să transforme economiile europene în victime ale birocratizării și deciziilor necorespunzătoare realităților economice”.
Ce spunea Burduja, marți:
“Raportul Draghi exprimă clar ceea ce am văzut în date statistice recente: Uniunea Europeană, care a generat doar 3% din cărbunele mondial în 2024 și a emis mai puțin de 5% din emisiile globale de CO2, își aplică cele mai dure politici de mediu asupra sa.
Aceasta nu reprezintă o cale spre prosperitate. Președintele Trump a arătat recent că democrațiile sunt puternice doar atunci când economiile lor sunt puternice. Și o economie puternică produce energie sigură, accesibilă și abundentă! Energie care menține fabricile deschise, prețurile scăzute și asigură hrană pe masa fiecărei familii.
România dispune de toate resursele necesare pentru a deveni un lider regional în energie:
– Avem gaze naturale (suntem deja primul producător din UE) și centrale pe cărbune care pot fi modernizate cu cele mai noi tehnologii BAT, având emisii reduse și eficiență maximă.
– Construim un nou program nuclear românesc, alături de parteneri strategici, precum SUA, Canada, Italia, Franța, Coreea de Sud și Japonia.
– Avem numeroase proiecte hidroenergetice în derulare care sunt în proces de finalizare, oferindu-ne astfel potențialul de a deveni motorul energetic al Europei de Est, inclusiv în perspectiva reconstrucției Ucrainei.
Ceea ce ne poate împiedica este o birocrație sufocantă și un Green Deal care nu ține cont de realitățile de pe teren. De aceea, așa cum au spus și lideri ai PPE, este necesară o dezbatere solidă despre modul în care și dacă UE va continua Green Deal-ul în anii următori. Este timpul să ne trezim! Dacă nu ne redresăm acum, riscăm să pierdem ultima oportunitate de a reconstrui economia europeană pe baze solide.
România trebuie să aibă curajul de a spune lucrurilor pe nume: europenii merită să plătească mai puțin pentru energie, iar noi putem oferi soluția. Este simplu: producția masivă de energie duce la prețuri mici, iar prețurile mici înseamnă bunuri și servicii ieftine produse/prestate în UE, ceea ce se traduce printr-o calitate a vieții mai bună pentru fiecare român și european, locuri de muncă mai bine plătite și competiție europeană. Aceasta este o ecuație simplă pe care trebuie să o accepte și Comisia Europeană.
În perioada următoare, voi prezenta Guvernului un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor ‘Green Deal’ asupra sectorului energetic românesc. Mă angajez, ca întotdeauna, să acționez în interesul țării mele.
România are energia de care Europa are nevoie. Vom avea suficient pentru noi și vecinii noștri, de la Chișinău la Viena. Dar, pentru acest lucru, trebuie să adoptăm decizii curajoase și să renunțăm la iluzia că o economie slabă poate susține o democrație puternică. România trebuie să fie puternică, pentru ca Europa să fie puternică!.”
România și producția energiei pe bază de cărbune
În România, cărbunele contribuie cu aproximativ 10% la producția națională de electricitate, situându-se pe locul patru după energia hidro (35%), nucleară (25%) și eoliană (15%). Guvernul plănuiește o eliminare treptată a cărbunelui din mixul energetic național până în 2032, dar termenul ar putea fi extins din cauza întârzierilor în realizarea centralelor pe gaz.
În comparație, vecinii bulgari își propun să renunțe la centralele pe cărbune până în 2029, iar cehii au stabilit anul 2033, în timp ce Polonia vrea să continue utilizarea energiei pe bază de cărbune până în 2049.