
Guvernul va stabili marți programul calendaristic pentru acțiunile necesare organizării alegerii președintelui României din anul 2025.
Hotărârea adoptată de Guvern ține cont de decizia Curții Constituționale nr. 32/2024, care a anulat alegerile din 2024, și menționează dispozițiile OUG 1/2025 pentru organizarea alegerilor prezidențiale și a alegerilor locale parțiale.
Conform Hotărârii de Guvern, campania electorală va începe pe 4 aprilie și se va încheia pe 3 mai 2025, la ora 7.00, în ajunul alegerilor.
Votul în țară va avea loc pe 4 mai, începând de la ora 7.00 și încheindu-se aceeași zi la ora 21.00. Programul poate fi extins până cel mai târziu la ora 23:59, dacă sunt cetățeni prezenți la secțiile de votare care doresc să voteze.
Vot scurtat pentru Diaspora
Prima zi de vot în Diaspora va începe pe 2 mai, de la ora 7.00, și se va încheia pe 4 mai, la ora 21.00 (ora locală sau ora României, după caz).
La 17 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a explicat rațiunile scurtării timpului de vot pentru românii din Diaspora.
“Suntem cu toții liberi să spunem tot ceea ce dorim. E normal ca liderii opoziției să critice puterea. Așa funcționează democrația. Guvernul României, eu sunt prim-ministrul, nu sunt inițiatorul. Inițiatorul a fost AEP și Ministerul de Interne. Știm cu toții că românii din Diaspora au drept de vot timp de trei zile, în comparație cu românii din România. Știți că la ultimele alegeri s-a dublat numărul de secții de vot, încercând ca românii să nu se deplaseze mai mult de 10-20 km. Statul român a făcut niște eforturi suplimentare corecte și necesare ca românii din Diaspora să poată vota”, a spus premierul, întrebat de ce a fost redus timpul de vot în străinătate.
Ciolacu a adăugat că “niciunde în această lume, în momentul în care în țară se desfășoară scrutinul, se închide procesul de votare și nu mai continuă în alt stat”, menționând că aceasta a fost justificarea primită de el de la inițiatori.
De asemenea, premierul a subliniat că prin această decizie “nu m-am răzbunat pe nimeni și nu am de ce să mă răzbun”.
Întrebat de ce acum, la trei luni înainte de reluarea alegerilor prezidențiale, Ciolacu a declarat că “România are o excepție care nu există nicăieri în alt stat democratic”.
Cu toate acestea, având în vedere că opoziția percepe intervenția ca pe o răzbunare, ținând cont de numărul mic de voturi obținut de Marcel Ciolacu la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, acesta a răspuns că este dreptul opoziției să critice.
Expert Forum cere Guvernului și Parlamentului să abroge articolul 5 din OUG care reglementează organizarea alegerilor prezidențiale din 2025. Articolul stipulează că “în ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 și se încheie la ora locală 21,00, dar nu mai târziu de ora locală a României 21,00.”
Acest articol, sugerat de Autoritatea Electorală Permanentă, instituie o politică care discriminează alegătorii din anumite țări, afectând dreptul la vot în condiții egale și favorizând anumiți candidați. Adoptarea unui regim diferit de închidere a secției față de vineri și sâmbătă — când secțiile se închid la ora locală 21 — provoacă confuzie în rândul alegătorilor și al administrației electorale.
Nu există o justificare logică pentru includerea acestui amendament, iar aplicarea sa va genera situații absurde în practică.
Mai mult, motivația din spatele acestei modificări rămâne neclară: nota de fundamentare publicată după aprobarea OUG nu oferă nicio explicație pentru necesitatea acestei măsuri.
Din declarațiile purtătorului de cuvânt al Guvernului, reiese că decizia a fost luată pentru a preveni influențarea rezultatelor votului “atunci când acesta s-a închis în România, dar a rămas deschis în străinătate, în secțiile de votare aflate la vest de România, pe fusurile orare corespunzătoare”, precizează Expert Forum într-un comunicat.
“Nu este clar când au devenit problematice aceste reguli după care se desfășoară alegerile de ani buni. Până acum, subiectul nu a existat pe agenda publică. Solicităm Autorității Electorale Permanente să explice de ce a propus acest amendament, care poate limita drepturile alegătorilor de a-și exercita votul. De exemplu, alegătorii din Los Angeles, San Francisco sau Vancouver vor putea vota duminica (ziua principală de votare) doar 4 ore, de la 7 la 11. De asemenea, alegătorii din anumite state, precum Marea Britanie, unde este un număr semnificativ de alegători, vor avea un program de votare considerabil mai scurt. Guvernul a extins, în schimb, votarea în ziua de vineri, astfel că va începe de la ora 7, în loc de ora 12. Totuși, vineri este o zi lucrătoare și nu oferă alegătorilor oportunități egale de a-și exprima votul”.
Datele statistice de la alegerile anterioare arată că numărul votanților în ziua de vineri este limitat.
De asemenea, Expert Forum subliniază modificările survenite în componența birourilor electorale, stabilite prin art. 3 (4) din OUG, care indică faptul că pentru completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice se aplică procedura menționată pentru BEC la art. 16 alin. (4) din Legea nr. 370/2004, respectiv cea de la alin. (6), în cazul în care rămân locuri libere. Astfel, inițial, birourile se completează cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar, iar ulterior cu reprezentanți ai formațiunilor politice neparlamentare care au propus candidați.
În cazul partidelor neparlamentare, acestea sunt selectate prin tragere la sorți pentru a intra în biroul electoral, în limita numărului total de membri. Amendamentul nu este justificat și alterează un aspect esențial al legislației electorale cu puțin timp înainte de alegeri, contrar standardelor stabilite de Codul de Bune Practici în Materie Electorală al Comisiei de la Veneția.
Este “inadmisibil ca la fiecare rundă de alegeri să existe modificări sau interpretări ale modului în care se formează birourile electorale, pornind de la interesele de moment ale partidelor de la putere”.
Procedura de completare menționată în OUG oferă un avantaj nejustificat partidelor politice parlamentare – unele dintre ele s-ar putea să nu aibă chiar candidați desemnați la alegerile prezidențiale.
Atât birourile electorale județene, cât și cele ale secțiilor de votare se completează cu reprezentanți ai formațiunilor politice care au propus candidați, în timp ce procedura reglementată prin OUG se referă la pașii pentru formarea BEC, care implică, în primul rând, completarea cu reprezentanți ai fiecărui partid parlamentar și, apoi, ai altor partide neparlamentare.
“Dacă facem un calcul simplu, există riscul real ca partidele neparlamentare care propun candidați să nu aibă reprezentare. De exemplu, la nivel județean sau la nivelul secției de votare, biroul se completează cu 7 reprezentanți, exact câte partide parlamentare există (partidele din Grupul Minorităților nu sunt incluse). Menționăm, de asemenea, că independenții nu pot desemna reprezentanți. Solicităm păstrarea formulei actuale de completare a birourilor electorale, așa cum este prevăzut în Legea 370/2004, și nu cea adoptată prin OUG – legea trebuie să permită accesul competitorilor care au candidați la alegeri, nu să favorizeze partidele parlamentare”, se arată în comunicatul Expert Forum.